În cadrul proiectului ‘’Consiliere profesională în specializările medicale pentru o carieră de succes’’, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași în parteneriat cu Societatea Studenților Mediciniști Iași a realizat ”Studiul privind nevoile de orientare și consiliere profesională a studenților la medicină”.
Proiectul a pornit de la nevoia indentificată, de a se realiza activități de consiliere și orientare profesională a studenților de la medicină, pentru o mai buna inserție a tinerilor absolvenți pe piața muncii.
Chestionarele au fost aplicate în perioada iunie – august 2014 pe un eșantion de 380 de studenți la medicină și 153 medici rezidenți, absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie ”GrigoreT. Popa” Iași.
Rezultate studiu studenți
La întrebarea ”Ați considerat necesar să apelați sau ați apelat la servicii de consiliere și orientare profesională în vederea unei alegeri optime a specializării dvs la terminarea studiilor de licență?”, majoritatea de 58.9% au răspuns că nu au apelat, 22.6% doresc să apeleze la acest fel servicii, iar 18.5 % nu au o părere formată în acest sens.
Un procentaj foarte mare (85,5%) dintre respodenți consideră că activitățile de consiliere și orientare profesională pot ajuta studenții la medicină să își aleagă specializarea potrivită și/sau să descopere alte opțiuni de carieră la finalizarea studiilor de licență. Doar 5,8% dintre studenți sunt de părere că serviciile de consiliere nu sunt folositoare, iar 7,7% nu știu.
În privința surselor de informare în privința alegerii specialității, studenții preferă medicii rezidenți (47,1%), profesorii (44.5%), colegii (21.9%) și mass media (6.1%). Alte surse de informare sunt părinții care sunt de profesie medici, rude care lucrează în domeniul medical, internetul și site-ul universității.
Un procentaj de 64% dintre cei care au răspuns chestionarului consideră că nu au suficiente informații despre specificul specialităților medicale pentru a putea face o alegere potrivită, 34% consideră că sunt suficienți informați, iar 2% că au timp suficient să se informeze și să cunoască specificul tuturor specialităților medicale.
La întrebarea ”Considerați că dispuneți de suficiente informații cu privire la specificul locului de muncă în care veți practica specialitatea aleasă?”, 77,6% dintre respondenți au spus nu, iar 22.4% consideră că dispun de suficiente informații.
Cei mai mulți studenți (64,7%) sunt de părere că workshopurile cu specialiști din domeniu sunt foarte eficiente. Urmează consilierea individuală, față în față (40%) și consilierea de grup (15,5%). Doar 7,1% dintre studenții respondenți consideră că procesul online de consiliere pe o platformă spoecializată poate avea efecte benefice.
La întrebarea ”Care din aspectele concrete ale pregătirii de specialitate în cadrul studiilor de licență ar trebui să fie mai bine reprezentate în vederea alegerii potrivite în viitoarea dvs carieră?”, cei mai mulți studenți (84.7%), consideră că este practica în spitale, în diverse secții, urmată de comunicarea în cadrul echipelor medicale și cunoașterea etapelor în organizarea activității specifice (22.3%), lucrul în echipă (15%) și gestionarea situațiilor de criză (11.3%).
Întrebarea ”Cum apreciați corelarea cunostințelor teoretice dobândite în cadrul studiilor de licență cu cerințele de pe piața muncii?”, i-a determinat pe 64.2% dintre studenți să afirme că această corelare între teorie și practică este adecvată, 30.5% consideră că este inadecvată. Un procent de 5.3% dintre studenți au oferit alte tipuri de răspunsuri printre care se evidențiază lipsa unei păreri formate, o corelare insuficientă între teorie și practică și faptul că studenții nu au foarte multe competențe practice formate la absolvirea facultății.
La întrebarea ”Considerați ca fiind necesară organizarea unor stagii suplimentare de pregătire practică pentru motivarea alegerii unei specialități?”, majoritatea (84.7%) au răspuns da, comparativ cu cei 14.3% care au răspuns nu. Doar un procent de 1% dintre studenți consideră că în anii de studiu sunt realizate multe ore de practică care ar trebui să fie suficiente.
La întrebarea ”În ce masură considerați importantă, pentru succesul în carieră, corelarea profilului dumneavoastră de personalitate, cu o anumită specialitate medicală?”, un procent de 92.8% apreciază această corelare ca fiind foarte importantă, 5% consideră că nu este foarte importantă, iar 2.2% consideră că este nesemnificativă.
Rezultate studiu rezidenți:
La întrebarea ”Ați considerat necesar să apelați sau ați apelat la servicii de consiliere și orientare profesională în vederea unei alegeri optime a specializării dvs la terminarea studiilor de licență?”, un procent de de 58.1% au răspuns că nu au apelat la acest tip de servicii pe durata studiilor de licență, iar 39.8% au recunoscut că au apelat la servicii de orientare și consiliere profesională.
Un procent de 88,2% din medicii rezidenți respondenți consideră că activitățile de consiliere și orientare profesională pot ajuta studenții să își aleagă specializarea potrivită și doar 5,2% consideră că nu, iar 6,6% consideră că nu pot evalua acest lucru.
Medicii rezidenți au preferat să se informeze în privința alegerii specialității potrivite de la medici rezidenți (56,2%), cadre didactice (54,2%), colegi (38,5%) și mass media (8,4%).
Majoritatea medicilor reizdenți care au răspuns întrebărilor (60,8%) consideră că nu au avut suficiente informații, iar 39,2% spun că au avut.
La întrebarea ”Considerați că dispuneți de suficiente informații cu privire la specificul locului de muncă în care veți practica specialitatea aleasă?”, răspunsul majoritar a fost da cu 53.8%, în vreme ce 45.8% consideră că nu dispun de suficiente informații.
Un procent de 64,8% dintre medicii rezidenți consideră că workshopurile cu specialiști din domeniu sunt cele mai eficiente în vederea alegerii specialității medicale. Urmează consilierea individuală, față în față (47,7%), consilierea de grup (20,26%) și consilierea online pe platforma de consiliere profesională (15%).
La întrebarea ”Care din aspectele concrete ale pregătirii de specialitate în cadrul studiilor de licență ar trebui să fie mai bine reprezentate în vederea alegerii potrivite în viitoarea dvs carieră?”, cei mai mulți rezidenți 75.8%, consideră că este practica în spitale, în diverse sectii, urmată de comunicarea în cadrul echipelor medicale și cunoașterea etapelor în organizarea activității specifice (36.6%), lucrul în echipă (23.5%) și gestionarea situațiilor de criză (19.6%).
Întrebarea ”Cum apreciați corelarea cunostințelor teoretice dobândite în cadrul studiilor de licență cu cerințele de pe piața muncii?”, i-a determinat pe 64% dintre rezidenți să afirme că această corelare între teorie și practică este adecvată, 33.9% consideră că este inadecvată. Un procent de 2.1% dintre rezidenți consideră că uneori cunoștințele teoretice nu sunt la zi cu noutățile apărute – medicamente, terapii, aparatură sau această corelare este parțială.
94,7% dintre rezidenți au răspuns că este nevoie de organizarea unor stagii suplimentare de pregătire practică pentru motivarea alegerii unei specialități și doar 5,3% au răspuns nu.
La intrebarea care le cerea studenților să aprecieze măsura în care este important corelarea profilului de peresonalitate cu o anumită specialitate medical (”În ce masură considerați importantă, pentru succesul în carieră, corelarea profilului dumneavoastră de personalitate, cu o anumită specialitate medicală?”), un procent foarte mare de 87.5% o apreciază ca fiind foarte importantă, 10.4% cred că nu este foarte importantă, iar 2.1% că este nesemnificativă.
Saving...